Schimbări de alimentație și stil de viață după diagnosticul de diabet

Diabetul – o boală progresivă, dar reversibilă în stadiile incipiente (în primii 2 ani de la diagnostic)

Este esențial de înțeles că diabetul este o boală evolutivă și progresivă. Dacă nu sunt implementate imediat schimbări de alimentație și stil de viață, boala nu doar că va avansa, dar va afecta treptat toate organele și sistemele de organe:

• creierul – cresc riscul de demență și accidente vasculare cerebrale;
• ochii – poate să apară retinopatia diabetică, principala cauză de orbire;
• rinichii – diabetul este una dintre cauzele majore ale insuficienței renale;
• sistemul nervos – neuropatia diabetică provoacă amorțeli, dureri și pierderea sensibilității;
• sistemul cardiovascular – cresc riscurile de infarct și boli de inimă;
• și, în timp, fără excepție, toate organele vor fi afectate.

Vestea bună este că diabetul poate fi dus în remisie (adică menținerea glicemiei în limite normale fără tratament medicamentos), dacă pacientul adoptă rapid și complet aceste schimbări de stil de viață imediat după diagnostic.

În schimb, dacă se amână prea mult, boala se va instala permanent, iar pacientul va rămâne dependent de medicamente pe viață, cu evoluție progresivă și complicații inevitabile.

Rolul esențial al nutriționistului în gestionarea diabetului

În primul rând, trebuie înțeles că diabetul a apărut în urma unor comportamente alimentare greșite și dezechilibrate ce trebuie corectate! Cu alte cuvinte, simpla prezență a acestui diagnostic indică faptul că pacientul nu știe să se alimenteze corect și are nevoie de ajutorul unui specialist pentru a învăța acest lucru.

Alimentația reprezintă pilonul de bază în prevenția și tratarea diabetului. Chiar dacă exercițiile fizice, medicația sau gestionarea stresului sunt extrem de importante, fără o optimizare corectă a dietei, nicio altă intervenție nu va avea efectul dorit. De aceea, colaborarea cu un nutriționist cu studii și experiență este esențială. Un specialist va oferi educație nutrițională pe care pacientul o va putea adopta pentru tot restul vieții, evitând greșelile frecvente care duc la dezechilibre metabolice. În lipsa acestei ghidări, pacientul nu doar că își irosește eforturile, dar și pierde timp prețios, iar șansa de a obține remisia diabetului scade dramatic, devenind chiar imposibilă.

1. Adoptarea unei alimentații echilibrate

Dieta pentru diabet trebuie să mențină un nivel stabil al glicemiei și să reducă riscul de boli cardiovasculare.

• Reducerea carbohidraților rafinați – pâinea albă, pastele raffinate, dulciurile și multe alte alimente care par sănătoase și inofensive, cresc rapid glicemia.
• Indicele glicemic contează – alimentele cu indice glicemic scăzut eliberează treptat glucoza în sânge, prevenind creșterile bruște ale glicemiei.
• Consum de fibre – anumite legume, fructe cu indice glicemic scăzut, leguminoase și semințe. Fibrele încetinesc absorbția glucozei și oferă sațietate.
• Importanța proteinelor – proteinele (carne slabă, pește, ouă, anumite lactate, dar și surse vegetale precum tofu sau fasolea) stabilizează glicemia, ajută la menținerea masei musculare și oferă sațietate pe termen lung. Ele reduc pofta de dulce și susțin metabolismul.
• Grăsimi bune în locul celor nesănătoase – majoritatea oamenilor fără studii în nutriție confundă grăsimile sănătoase cu cele nesănătoase. O astfel de confuzie poate duce la rezultate complet pe dos față de obiectivele pe care ar trebui să le aibă o persoană cu diabet.
• Porții moderate – controlul porțiilor ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și la evitarea fluctuațiilor glicemice.

2. Hidratarea corespunzătoare

Apa este cea mai bună alegere. Băuturile carbogazoase, sucurile îndulcite și alcoolul pot afecta nivelul glicemiei. Un adult cu diabet ar trebui să consume cel puțin 2 litri de apă minerală naturală zilnic (nu apă filtrată, nu apă de la robinet).

3. Activitatea fizică regulată

Exercițiile fizice joacă un rol esențial în gestionarea diabetului. Mișcarea ajută la:

• îmbunătățirea sensibilității la insulină;
• controlul greutății;
• reducerea stresului și îmbunătățirea somnului;
• sănătatea inimii și a vaselor de sânge.

Un aspect esențial este dezvoltarea masei musculare. Mușchii reprezintă principalul rezervor de glucoză al organismului, iar o masă musculară bine dezvoltată îmbunătățește semnificativ controlul glicemiei.

În schimb, o masă musculară redusă poate fi chiar unul dintre factorii care au contribuit la apariția diabetului, deoarece organismul are mai puțină capacitate de a folosi eficient glucoza din sânge.

Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, combinate cu 3 antrenamente de exerciții de forță pentru menținerea și creșterea masei musculare.

4. Monitorizarea glicemiei

Persoanele cu diabet trebuie să își verifice regulat nivelul glicemiei, conform recomandărilor medicului.

Un instrument extrem de util este senzorul de monitorizare continuă a glicemiei (CGM). Acesta nu doar înregistrează valorile glicemice, ci are și un rol educativ. Recomand utilizarea lui pentru cel puțin 20–30 de zile, deoarece în acest interval pacientul va învăța:

• ce alimente îi ridică glicemia rapid și mult;
• ce alimente sunt benefice și mențin glicemia stabilă;
• cum reacționează corpul la stres, somn insuficient sau lipsă de mișcare.

Această experiență transformă complet modul în care pacienții privesc alimentația și îi ajută să înțeleagă în profunzime impactul alegerilor zilnice asupra sănătății lor.

O persoană perfect sănătoasă, care consumă o masă echilibrată și corectă, ar trebui să aibă glicemia la aproximativ 100–120 mg/dl la o oră după masă. După două ore, valorile ar trebui să revină la normal, adică în jur de 90 mg/dl. Dacă glicemiile tale nu se încadrează în aceste valori după masă, înseamnă că alimentația este profund dezechilibrată și ai nevoie de ajutorul unui specialist. Un nutriționist îți poate oferi educație nutrițională personalizată și o monitorizare zilnică timp de câteva luni, până vei înțelege exact ce ai de făcut și ce presupune o alimentație corectă.

5. Gestionarea stresului și a somnului

Stresul cronic și lipsa somnului pot ridica nivelul glicemiei. Pentru un stil de viață echilibrat:

• adoptă tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau respirația profundă;
• respectă un program de somn de 7–9 ore pe noapte;
• respectă protocolul complet pregătit de specialistul în medicină funcțională pentru reglarea ritmului circadian, a glicemiilor din timpul nopții și a calității somnului.

Am auzit des percepția greșită că diabetul a apărut din cauza stresului. Pentru ca acest lucru să fie adevărat, ar însemna că pacientul a avut o alimentație sănătoasă și corectă toată viața, a făcut sport și antrenamente de forță în mod consecvent, a luat suplimente corespunzătoare pentru a preveni orice deficit nutrițional, a urmat un protocol al somnului în mod consecvent… și cu toate astea, a făcut diabet doar din cauza stresului. O astfel de situație nu există. De cele mai mult ori, alegerile personale, de zi cu zi, cu privire la alimentație și stil de viață au condus la diabet, nu doar stresul.

6. Renunțarea la fumat și la consumul de alcool

Fumatul și alcoolul agravează complicațiile diabetului, cresc riscul de boli cardiovasculare și afectează controlul glicemiei. Renunțarea la aceste obiceiuri reprezintă un pas major către o viață mai sănătoasă.

Un diagnostic de diabet nu înseamnă sfârșitul unei vieți normale, ci începutul unei rutine mai sănătoase. Printr-o alimentatie echilibrată, dezvoltarea masei musculare, monitorizarea atentă a glicemiei și o gestionare corectă a stresului și somnului, persoanele cu diabet pot trăi o viață lungă și activă.

Adoptă treptat aceste schimbări și consultă un nutriționist pentru a învăța cum să te alimentezi corect pentru tot restul vieții și pentru a corecta comportamentele alimentare ce au condus la diabet.