Aud des „câte puțin din toate”, „mâncăm echilibrat”. Majoritatea oamenilor nu înțeleg ce înseamnă cumpătare atunci când vine vorba de alimente ce pot fi dăunatoare. Nu înțeleg fie frecvența, fie cantitatea cu care ar trebui consumate aceste alimente.
Vorbim de alimente ce, fie pot produce inflamație în corp, fie cresc riscul de permeabilitate intestinală, fie cresc riscul de rezistență la insulină și diabet, sau chiar de boli cardiovasculare din cauza depunerilor de plăci de aterom în artere. Aceste alimente produc astfel de rezultate dacă sunt consumate fie zilnic, fie în cantități mari, pe o perioada lungă de timp (10, 20 chiar 30 de ani în unele cazuri).
Alimente precum:
- ultraprocesate
- mezeluri, cârnați
- untură, slănină, unt
- pâine, cartofi, paste (inclusiv cele integrale), orez alb, rondele de orez, mămăligă, orice produs ce conține făină albă (produse de brutărie, de patiserie, de cofetărie)
- prăjituri
- alimente prăjite
- miere, sirop de arțar, sirop de agave, zahăr de cocos (alimente cu mult zahăr)
- compoturi, dulcețuri, gem, piureuri, sucuri naturale (preparate cu mult zahăr sau fără fibre)
- ulei de floarea soarelui, soia, porumb (rafinate, bogate în Omega 6, potențial inflamator, provoacă dezechilibru între Omega 6 și Omega 3)
- lactate și brânzeturi de vacă (potențial inflamator din cauza cazeinei de tip A1, chiar și pentru persoanele fără intoleranță la lactoză)
- băuturi cu zahăr, inclusiv sucuri naturale făcute în casă
- alcool
- Glutamat monosodic (MSG), conservanți (nitriți, nitrați), coloranți, emulgatori
Multe persoane procedează în felul următor:
- Luni, la micul dejun, mâncăm o felie, două de mezeluri, că nu am mai mâncat de mult timp. Cantitate mică, sigur nu face rău, nu exagerăm.
- Marți, la prânz, mâncăm 1-2 cârnăciori, că nu am mai mâncat de o lună. Nu facem abuz.
- Marți, după cină, mâncăm o prăjitură mică sau o înghețată, că nu am mai mâncat desert de câteva zile bune.
- Miercuri, la prânz, sarmale cu mămăligă. De poftă.
- Joi, la cină, bem un pahar de vin roșu, că nici alcool nu am mai băut în ultima vreme. Avem voie.
- Vineri, la cină, comandăm o pizza. A venit weekend-ul. Nu strică să ne răsfațăm un pic.
- Sâmbătă, la prânz, un cartof fiert cu unt pe lângă o ceafă de porc.
- Duminică, după prânz, la desert, o gogoașă cu gem. Ne plimbăm prin parc și am văzut de vânzare. Nu am mai mâncat demult așa ceva.
- Duminică, la cină, șnițel prăjit, cu piure.
Și uite așa, fără să ne dăm seama, crezând că nu facem abuzuri și că nu exagerăm, ajungem să consumăm zilnic alimente dăunătoare – alimente care produc inflamație și contribuie, încet dar sigur, la instalarea bolilor cronice.
Iar după 50 de ani de astfel de obiceiuri, ne trezim întrebându-ne ce s-a întâmplat cu analizele noastre, de ce „brusc” nu mai sunt în regulă, de ce avem tot felul de simptome sau de ce încep să apară diagnostice din partea medicilor.
De ce? Din cauza vârstei? – așa spun mulți.
Ei bine, nu vârsta este de vină, ci obiceiurile pe care le-am practicat ani la rând. Corpul nostru este extraordinar de rezistent și capabil să suporte mult, dar nu poate duce astfel de lupte la nesfârșit.
Pentru unii, problemele apar mai devreme – la 30-40 de ani. Pentru alții, mai târziu – la 60-70 de ani. Dar, inevitabil, încep să apară diagnostice, simptome zilnice și nevoia permanentă de medicamente doar pentru a putea funcționa.
Ce reprezintă o alimentație echilibrată?
A fi cumpătat nu înseamnă să evităm orice plăcere, ci să mâncăm corect și sănătos 90% din timp, iar în restul de 10% să ne permitem câte un răsfăț, conștient și moderat.
Înseamnă două mese pe săptămână în care putem alege UNUL dintre alimentele sau preparatele din lista celor dăunătoare. Doar unul, nu câte unul în fiecare zi. Dacă alegem zilnic câte un „mic răsfăț” din lista problematică, nu facem altceva decât să menținem un obicei nociv și să ținem corpul într-o stare de inflamație cronică permanentă.
