În România, există o convingere larg răspândită conform căreia „pe vremuri se mânca sănătos”. Mulți români laudă regimul alimentar al bunicilor și străbunicilor noștri — o dietă bazată pe mămăligă, turte sau pâine albă, cartofi, slănină, untură, carne de porc grasă. Aceste alimente sunt privite nostalgic ca fiind „curate”, „naturale” și „hrănitoare”. Însă știința nutrițională modernă demontează multe dintre aceste credințe și arată că, în realitate, alimentația tradițională avea serioase carențe și riscuri.
De unde vine impresia că strămoșii erau „mai sănătoși”?
Lipsa diagnosticării și a medicinei moderne
În trecut, multe boli nu erau diagnosticate corect sau deloc. Diabetul, afecțiunile cardiovasculare, bolile autoimune sau cancerul nu aveau nume precise, iar oamenii „mureau subit” sau „de bătrânețe”, deși adesea era vorba de complicații ale bolilor netratate. Astfel, impresia de „lipsă a bolilor” era, în multe cazuri, o lipsă de informație. Mulți nici nu erau suficient de educați să realizeze că au o boală sau că simptomele pe care le au sunt cauzate de boli cronice, nu doar de “bătrânețe”. Nici nu aveau acces la clinici sau medici care ar fi putut (dacă aveau competențele necesare) să le pună un diagnostic corect și medicație adecvată.
Speranța de viață era mai scurtă
În urmă cu 100 de ani, speranța de viață era mai mică decât azi. Mulți oameni mureau înainte ca bolile cronice să se instaleze sau să fie vizibile. Astăzi, trăim mai mult și avem mai mult timp să dezvoltăm afecțiuni metabolice, dar și mai multe resurse să le diagnosticăm și tratăm.
Munca fizică intensă masca efectele dietei
Strămoșii noștri făceau muncă fizică grea zi de zi — la câmp, în pădure, în gospodărie. Asta însemna un consum caloric uriaș, care putea arde rapid pâinea, cartofii și slănina. Azi, cu un stil de viață sedentar, aceeași dietă devine o bombă metabolică.
Supraviețuirea
Mulți oameni uită că deși unii bunici au trăit până la 90 de ani, acei bunici au avut mulți frați sau surori care nu au ajuns la acea vârstă, decedând la 40, 50 sau 60 de ani. Uităm că acei bunici care au ajuns la o vârstă înaintată, erau, de fapt, unul din 6 frați care a supraviețuit bolilor cronice, ceilalți plecând din lumea asta mult mai devreme.
Joc de noroc
De multe ori auzim fraze precum: „Bunicul a fumat toată viața și nu a făcut cancer” sau „A mâncat slănină și a băut țuică zilnic și n-a pățit nimic.” Și, da, există astfel de persoane – rare, ce-i drept – care fie sunt înzestrate genetic, fie au avut mult noroc.
Dar tu ești absolut sigur că faci parte din această categorie? Ai vreo garanție, cu certitudine de 100%, că vei avea același noroc? Dacă nu știi sigur, de ce ai risca?
Pentru că, în momentul în care vei afla dacă modul în care ai trăit – alimentația, fumatul, consumul de alcool sau lipsa de mișcare – a contribuit sau nu la apariția unor boli cronice, o să fie prea târziu. De cele mai multe ori, astfel de diagnostice încep să apară după vârsta de 50, 60 sau chiar 70 de ani. Iar atunci nu mai ai cum să întorci timpul și să repari greșelile trecutului, iar viața ta va fi dependentă de medici, medicamente și calitatea vieții va scădea mult și din cauza simptomelor.
Trebuie să înțelegi un lucru esențial: bolile cronice sunt cauzate în proporție de 80% de stilul de viață, nu de bagajul genetic. Așadar, alegerile pe care le faci zilnic – fie că îți dai seama sau nu – îți vor modela starea de sănătate la bătrânețe. Fie că vrei, fie că nu.
Răsfăț culinar doar în weekend
Să nu uităm că pe vremea străbunicilor nu existau gustări! Oamenii nu ronțăiau nimic între mese, nu consumau alimente non-stop, pe tot parcursul zilei. În prezent, este absolut normal să avem 1-2 gustări pe zi, să ronțăim ceva „de poftă”, sau să ni se facă foame la 1-2 ore după masă (pentru că ne alimentăm greșit în timpul meselor principale – de acolo apar poftele). Ba mai mult, străbunicile pregăteau „ceva dulce” (plăcinte, gogoși și altele) doar în weekend, nu exista desert în fiecare zi, sau la fiecare masă – poate doar fructe.
Ce spune știința despre alimentele „tradiționale”?
1. Pâinea albă și cartofii
Acestea sunt surse principale de carbohidrați simpli, cu indice glicemic ridicat. Consumul frecvent duce la creșteri repetate ale glicemiei și la rezistență la insulină, factori de risc major pentru diabetul de tip 2.
În plus, glutenul din grâul modern (modificat față de cel de acum 100 de ani) este asociat cu inflamație intestinală chiar și pentru persoanele care NU au intoleranță la gluten, leaky gut (intestin permeabil), și chiar boli autoimune.
2. Slănina și untura
Sunt surse concentrate de grăsimi saturate, care au fost corelate în numeroase studii cu apariția aterosclerozei și bolilor cardiovasculare, cauza de deces numărul 1 în lume.
3. Lipsa legumelor și a fibrelor
Dieta tradițională românească nu era bogată în fibre, legume crude sau fructe. Acest lucru are consecințe negative asupra microbiomului intestinal, a digestiei și a imunității.
De ce continuăm să idealizăm trecutul?
Nostalgia selectivă – Alegem să ne amintim doar aspectele pozitive ale trecutului și le ignorăm pe cele negative. „Bunicul trăia cu slănină și a murit la 90 de ani” este un exemplu clasic, dar ignoră sute de alți oameni care au murit prematur din cauza bolilor cardiace, netratate sau nediagnosticate.
Alimentația tradițională = identitate culturală – Mâncarea este parte din identitatea noastră. A o critica poate părea un atac la rădăcinile noastre culturale, de aceea se nasc reacții de respingere atunci când nutriționiștii moderni pun sub semnul întrebării alimente precum pâinea albă sau slănina.
Simplificarea realității – Oamenii caută explicații simple: „azi ne îmbolnăvim pentru că nu mai mâncăm cum se mânca odată”. În realitate, bolile cronice au multiple cauze — alimentație, stres, poluare, sedentarism, somn, etc.
Alimentația tradițională a bunicilor noștri nu era „mai sănătoasă”, ci mai adaptată contextului lor de viață: muncă fizică, lipsa accesului la alte alimente, lipsa educației nutriționale, lipsa accesului la medicină (mulți locuiau la sat, unde nu exista medic sau clinică). Astăzi, cu un stil de viață sedentar, abundență de opțiuni alimentare și cunoștințe medicale avansate, trebuie să ne adaptăm dieta la noile realități — și asta înseamnă să depășim miturile și să ne informăm corect.
Idealizarea trecutului nu ne ajută să trăim mai sănătos. Dimpotrivă, ne ține prizonieri într-o nostalgie periculoasă. Cel mai simplu mod de a verifica dacă mânânci sau nu corect (sau dacă ai mâncat corect în ultimii 30 de ani) este să răspunzi la următoarele întrebări. TEST:
- ai carențe de vitamine sau minerale (anemii etc),
- ai oboseală cronică,
- ai vreun diagnostic de boală,
- iei vreun medicament,
- ai nevoie să mergi des la medic,
- ai simptome digestive (balonare, constipație, diaree, crampe abdominale),
- ai insomnii,
- dureri de cap frecvente,
- dezechilibre hormonale,
- obezitate sau suprapondere etc?
Dacă ai răspuns DA la vreuna dintre aceste întrebări, atunci avem confirmarea clară că NU știi să te alimentezi corect și că o faci după ureche și după tradiții.
