Cum apar bolile cronice?

Pentru a înțelege cum ne îmbolnăvim și de ce, trebuie mai întâi să înțelegem cum rămânem sănătoși și ce este homeostazia.

Homeostazia este un termen folosit în biologie care se referă la capacitatea unui organism viu de a menține constantele mediului său intern în limite bine definite.
În cazul organismului uman, homeostazia implică participarea tuturor organelor și sistemelor pentru a asigura și menține în limite fiziologice anumite constante, cum ar fi temperatura corpului, valorile tensiunii arteriale, nivelul glicemiei, pH-ul sângelui și altele.

Practic, într-un limbaj simplu, homeostazia este starea NORMALĂ, sănătoasă, echilibrată a organismului. Adică totul funcționează exact așa cum ar trebui. Ce înseamnă asta, mai concret?

Îmi place să spun că în corpul nostru există mai multe „făbricuțe” chimice care produc continuu, fără pauză, tot felul de molecule. Aceste „făbricuțe” se află, de exemplu, în pancreas, ficat, stomac, creier, tiroidă, intestine etc. În ele se produc molecule esențiale, fără de care nu putem trăi. Sunt vitale. De exemplu, organismul nostru produce:

• hormoni (tiroidieni, de creștere și dezvoltare, sexuali, ai sistemului imunitar, ai echilibrului hidric și electrolitic, ai răspunsului la stres, gastrointestinali etc.)
• enzime (există 6 clase principale de enzime, fiecare cu funcții diferite)
• neurotransmițători (și ei grupați în 6 clase, fiecare cu roluri variate)
• proteine structurale și funcționale
• acizi nucleici
• anumite lipide (de ex. Colesterolul)
• anumiți carbohidrați (monozaharide și polimeri)
• unele vitamine și coenzime
• anticorpi
• citokine și factori de creștere
• substanțe de semnalizare celulară

Pentru TOȚI acești compuși chimici esențiali pe care organismul știe să-i producă și de care are nevoie zilnic pentru a supraviețui, noi trebuie să-i furnizăm NUTRIENȚI (adică proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale și apă).
Cu alte cuvinte, dacă vrem să fim sănătoși, ca organismul nostru să rămână în echilibru și să poată produce toți acești compuși, trebuie să știm ce, cât, cum și când să mâncăm. Nutrienții reprezintă MATERIA PRIMĂ a „făbricuțelor” de care aminteam mai sus.

Așadar, starea de homeostazie – adică echilibrul sau „sănătatea” corpului – depinde în mod direct de alimentația noastră zilnică.

Dacă nu știm să ne alimentăm corect și nu oferim organismului toți nutrienții de care are nevoie, acesta va începe să se dezechilibreze și, în timp, se va îmbolnăvi pentru că nu va mai putea produce toți compușii necesari și nu va mai funcționa corect. Sau, dimpotrivă, dacă îi oferim prea mult din anumiți nutrienți, pot apărea, de asemenea, dezechilibre (spre exemplu, prea multe grăsimi saturate = plăci de aterom, prea multe glucide = rezistență la insulină etc).

Rolul alimentației în bolile cronice enumerate mai jos: o alimentație dezechilibrată și incorectă poate PROVOCA majoritatea patologiilor de mai jos, dar o alimentație corectă poate PREVENI INSTALAREA BOLILOR, poate AMELIORA SIMPTOMELE, poate duce în REMISIE unele boli sau le poate chiar VINDECA complet.

1. Boli cardiovasculare

• Hipertensiune arterială
• Ateroscleroză
• Boală coronariană ischemică
• Insuficiență cardiacă cronică
• Tulburări de ritm cardiac cu substrat metabolic/inflamator

2. Boli autoimune și inflamatorii

• Tiroidita Hashimoto
• Lupus eritematos sistemic
• Artrită reumatoidă
• Psoriazis / psoriazis artropatic
• Boala Crohn
• Scleroză multiplă
• Dermatită atopică cu componentă autoimună
• Boala celiacă

3. Boli digestive și intestinale

• Sindromul de intestin iritabil (IBS)
• Boala inflamatorie intestinală
• Permeabilitate intestinală crescută („leaky gut”)
• Reflux gastroesofagian cronic
• Disbioze intestinale

4. Afectiuni ginecologice și hormonale

• Fibrom uterin (nutriția ajută ca suport în reducerea inflamației sistemice)
• Sindrom premenstrual sever (PMS)
• Infertilitate legată de inflamație cronică sau dezechilibru hormonal

5. Afectiuni neurologice și psihice

• Migrene cronice
• Depresie
• Anxietate generalizată
• Boala Alzheimer (prevenție și încetinire a progresiei)
• Boala Parkinson
• Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)

6. Alte condiții cronice sau inflamatorii

• Alergii cronice și sensibilități alimentare
• Astm bronșic
• Eczema cronică
• Guta
• Sindromul de oboseală cronică
• Fibromialgie
• Acnee
• Afecțiuni cronice ale pielii cu componentă inflamatorie

Și poate vă întrebați cum rămâne cu partea genetică? Nu contează chiar deloc? Ei bine, studiile arată că moștenirea genetică reprezintă un risc în proporție de 20%, iar restul de 80% reprezintă stilul de viață. Cu alte cuvinte, suntem responsabili în proporție de 80% de starea noastră de sănătate și putem preveni eventuale boli cronice în proporție de 80%. Vești bune! Acum nu rămâne decât să ne implicăm mai mult asupra sănătății și viitorului nostru.